Dacă las deoparte Arctica și Anctarctida, America de Sud e ultimul continent pe care nu am pus piciorul pe Terra. Din cauza asta călătoria de la începutul anului 2019 e și una de orgoliu pe lîngă curiozitatea pe care o presupune oricare voiaj în afara granițelor țării tale. Cum, după anii de facultate în care trebuia să învăț continuu, activitatea profesională mi s-a părut, prin contrast, monotonă și plictisitoare la culme, am încercat să continui învățatul cu o nouă limbă străină. Așa am făcut și un an de spaniolă și îmi aduc aminte că profesoara m-a lăudat. Nu mi s-a părut însă o provocare majoră – spaniola părea prea ușoară. Acum, „doar“ cîteva decenii mai tîrziu, provocarea este să țin acest blog în română dar și în spaniolă, așa de dragul cîtorva prieteni care ar aprecia această încercare.

Si dejo de lado el Ártico y el Anctártico, Sudamérica es el último continente que no he puesto un pie en Terra. Es por eso que el viaje desde el comienzo de 2019 es también uno de vanidad, junto al homenaje a la curiosidad que implica cualquier viaje fuera de su país. Como resultado de años de universidad en los que tuve que aprender continuamente, mi actividad profesional me pareció, por el contrario, terriblemente monótona y aburrida, así que intenté seguir aprendiendo con una nueva lengua extranjera. Así fue como hice un año de español y recuerdo que la maestra me elogió. Pero no me pareció un gran desafío: el idioma español parecía demasiado fácil. Ahora, “solo” unas pocas décadas despues , el desafío es mantener este blog en rumano, pero también en español, por el bien de algunos amigos que apreciarían este intento.

Desigur, chiar dacă nu ai fost acolo, alăturarea Argentina și Chile trimite direct la sudul extrem al continentului sudamerican – PATAGONIA! – care e împărțit între aceste două țări. N-am înțeles însă de ce, în timpul iernii europene, am mai simți nevoia să ne deplasăm într-o altă zonă în care suflă vînturi reci așa că, pentru această călătorie, am ales, dimpotrivă, jumătatea superioară („nordul“) Argentinei și al Chile.

Por supuesto, incluso si no ha estado allí, adjuntar Argentina y Chile envía directamente al extremo sur del continente sudamericano – ¡PATAGONIA! – que se divide entre estos dos países. Sin embargo, no vi por qué en el invierno de Europa todavía sentíamos la necesidad de mudarnos a otra área donde soplan vientos fríos; por el contrario, para este viaje elegí, la mitad superior (el “norte”) de Argentina y Chile.

• 

În fine, îmi face plăcere să țin o cronică, chiar lapidară, a călătoriilor fiindcă atunci cînd pot posta și fotografii îmi pot reaminti apoi, la ani buni depărtare de momentul respectiv, detalii pe care altfel le-aș pierde cu ajutorul acelei funcții a memoriei care este uitarea…

Finalmente, me gusta mantener un registro, aunque sea breve, de un viaje porque cuando me pública también fotos, puedo recordar, a años del tiempo particular del registro, detalles que de otra manera se perderían con la ayuda de esa función de la memoria que es el olvido…

Cum începe călătoria / Cómo comienza el viaje

Perioada pregătirii călătoriei este una care îmi produce multă plăcere fiindcă sînt constrîns de realitățile prozaice ale traseului (mijloace de transport, cazare, etc.) să mă informez și, de cele mai multe ori, să aleg „în orb“ o variantă sau alta. La urma urmei un pariu cîștigător (care poate fi orice – de la un hotel bun pînă la un fel de mîncare nemaipomenit, care se poate mînca numai și numai în restaurantul X) te validează nu numai ca călător, ci și ca persoană care nu a trecut degeaba prin viață.

El período de preparación del viaje me da mucho placer porque me veo limitado por las realidades prosaicas de la ruta (medios de transporte, alojamiento, etc.) para informarme, aunque a menudo elijo “ciego” uno o el otro. Después de todo, una apuesta ganadora (que puede ser cualquier cosa, desde un buen hotel hasta una excelente comida que se puede servir solo en el restaurante X) que te valida no solo como viajero, sino también como una persona que no ha pasado por la vida en vano.

Și dacă nu îți pui singur imaginația la încercare nu-ți face probleme: viața are întotdeauna grijă de asta. Așa se face că doar cu două zile înainte de plecare am primit mesajul că un incendiu a afectat ascensoarele clădirii de la care ar fi urmat să admirăm centrul Buenos Aires, cu obeliscul său cu tot. Cum era vorba de etajul 27… tot entuziasmul slăbitului accelerat s-a epuizat instantaneu: toate au o limită! Și așa se face că a trebuit să alegem rapid o altă locuință. Poate că nu apreciem destul că nu eram deja cazați în blocul în care s-a petrecut incendiul! Aia ar fi fost cu siguranță o amintire greu de șters din minte…

Y si no pones tu imaginación en el trabajo, no se preocupe: la vida toma siempre decisiones para ti. Entonces, justo dos días antes de nuestra partida, recibí el mensaje de que un incendio afectó los ascensores del edificio desde donde debíamos admirar el centro de Buenos Aires (incluido el obelisco). Estábamos hablando del piso 27 … toda la emoción de adelgazar de manera acelerada se agotó instantáneamente: ¡todos tienen un límite! Y así es que tuvimos elegir rápidamente otro alojamiento. ¡Tal vez no apreciamos realmente que no estábamos quedando en el bloque donde ocurrió el incendio! Eso seguramente hubiera sido un recuerdo difícil de borrar…